Treceți la conținutul principal

Ce este comunicarea celulară?



Celulele comunica intre ele prin semnale. Capacitatea de a detecta prezenta in micromediul extracelular a unor molecule sau a modificarilor unor parametri fizico-chimici, precum si capacitatea de a reactiona specifica la aceste semnale este esentiala pentru supravietuirea celulelor. Ele raspund la semnalele externe prin declansarea unor cascade de reactii intracelulare care formeaza cai de semnalizare; acestea sunt interconectate alcatuind retele complexe, prin care pot fi controlate activitatile proprii sau se pot transmite informatii unor populatii celulare aflate la mare distanta in organism.

Principiile semnalizarii celulare, precum si principalele cai de semnalizare sunt comune la organismele unicelulare si pluricelulare, deoarece proteinele implicate sunt inalt conservative de-a lungul arborelui filogenetic. Prin urmare, descifrarea unui mecanism de semnalizare la o specie cu organizare mai simpla (o drojdie, Drosophila, Xenopus ) ajuta la descifrarea rapida a aceluiasi mecanism la organisme aflate pe o treapta filogenetica superioara. Cunoa sterea unei cai de semnalizare apartinand unei celule normale faciliteaza intelegerea mecanismelor aberante, care implica participarea unor oncogene sau unele molecule secretate de tipul citokinelor. 

1. Molecula-semnal trebuie  sa fie mica , pentru a putea calatori de la locul de sinteza pana la situsul-tinta. Semnalele extracelulare sunt transportate prin lichidul extracelular, daca distanta de parcurs este mica, sau prin sange si limfa, daca distanta de parcurs este mare. Semnalele intracelulare se depalseaza dintr-un compartiment celular in altul prin difuziune, in sensul gradientului chimic sau electric. Moleculele mici difuzeaza mai rapid si pot trece mai usor prin sistemul de membrane, folosesc un carrier sau pe baza proprietatilor lor hidrofobe.    

2. Moleculele-semnal trebuie sa poata fi sintetizate rapid , pentru a asigura declansarea prompta a raspunsului celular, si sa fie degradate rapid , pentru a permite stoparea brusca a caii de semnalizare. Pentru aceste celule dispun de un sistem de enzime capabile de degradare a semnalelor, mai ales fosfodiesteraze si fosfataze.  

Pentru multe cai de semnalizare, terminarea semnalizarii este deocamdata mai putin intelasa decat mecanismele de activare a caii.

Modalitatile de comunicare  depind si de distanta dintre celulele care comunica.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sisteme biologice

 Un sistem poate fi definit ca un ansamblu de elemente biologice identice sau diferite, unite prin conexiuni într-un întreg. Deci, un sistem apare ca un ansamblu, astfel încât conexiunile și funcțiile elementelor (subsistemelor) componente concură la menținerea și îndeplinirea funcțiilor întregului, din punct de vedere al relațiilor cu mediul (deci cu alte sisteme), sistemele pot fi:  -izolate -închise - deschise.  Sistemele izolate = nu realizează schimb material și energetic cu mediul, nu există în natură, ci sunt doar postulate teoretic.  Sistemele închise = realizează doar schimb energetic. Exemplu: un vas închis ermetic face schimb de caldură cu mediul exterior (cedează sau acceptă căldură). În natură nu se găsesc sisteme absolut închise. Sistemele deschise = realizează cu mediul, atât schimburi materiale, cât și energetice. Exemplu: un izvor realizează schimb energetic cu atmosfera și schimb material cu mediu. Practic, toate sistemele din natură, fie lipite d...

Celula

  Celula   este unitatea de bază structurală, funcțională și genetică a tuturor   organismelor   vii. Aceasta a fost descoperită de către   Robert Hooke   și este unitatea funcțională a tuturor organismelor vii cunoscute. Este cea mai mică unitate de viață, care poate fi clasificată ca o vietate și este adesea numită bloc de viață.   Unele organisme, cum ar fi cele mai multe   bacterii , sunt unicelulare (constau dintr-o singura celula). Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare. Un om are aproximativ 100  bilioane  sau 10 14  celule; dimensiunea tipică a celulei este de 10  µm , iar masa tipică celulei este de 1 nano gram . Cea mai lungă celulă umană este de aproximativ 135 µm și se găsește în cornul anterior din  măduva spinării  în timp ce celulele granulare din  cerebel , cele mai mici, pot avea circa 4 µm. Cea mai lunga celulă poate ajunge de la degetul de la picior la partea inferioară...

HORMONI

  Hormonul este o substanță biochimică care transmite informații de la un organ sau țesut la altul, fiind secretată de glandele endocrine sau de alte țesuturi, care stimulează și coordonează activitatea anumitor organe sau a întregului organism. Spre deosebire de sistemul nervos unde informațiile de la centru (creier sau măduva spinării) impusurile nervoase se propagă prin prelungirile axonice sau dentritice cu o viteză mare ce durează fracțiuni de secundă, informațiunile transmise pe cale hormonală sunt mai lente, unele ca de exemplu în cazul adrenalinei care durează secunde, pe când în cazul celorlalți hormoni durează zile, până ce informațiile ajung la organul sau țesutul țintă. De la această regulă fac o excepție hormonii tisulari (produși de țesuturi), hormoni ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produși direct de parenchimul organului țintă.  Hormonii au fost descoperiți pe la începutul secolului XX, termenul de h...